am intrat chitita sa propun acest subiect. aissela esti o norocoasa crede-ma ca ce spun eu este fffffff adevarat. soacra mea este extraordinar de acra, lamaia e mic copil pe langa ea. eu zic sa si argumentam ceea ce spunem ca sa nu zica lumea ca ne luam de viata omului asa degeaba. deci... socrul meu a murit in '91 si cumnata s-a maritat dupa cativa ani, asa ca a ramas sotul meu cu ea in casa si toate bune si frumoase, se purta ok cu mine mai ales ca am dormit la ea de 2 ori pe saptamana timp de 8 luni ca gabi era plecat din tara, dar totul a inceput cand m-am mutat acolo, asta nu i-a mai placut pentru ca deja era ceva definitiv si irevocabil, de cum m-am mutat a inceput. nu pot sa uit cand a venit la mine in timp ce asezam masa sa mancam sa-mi spuna ceva dar sa nu ma supar, ca mai intai se pun tacamurile si dupa se incalzeste mancarea sau invers ca nu ma intereseaza acest aspect si fac tot cum vreau eu si asta dupa 2 zile de cand m-am mutat acolo, statea pe un fotoliu asezat in dreptul usii de labuicatarie sa vada ce fac eu. aveam 21 ani si nu facusem in viata mea o mancare dar aveam vointa si ea parca era un junghi in coasta. si uite asa nu am rezistat decat din iul pana in dec sa stau cu ea si ne-am mutat singuri. ne luam hainele si bagajele cand era ea plecata de acasa ca sa nu faca scandal. dar nu s-a terminat. ne-am mutat si ne suna de 10 ori pe zi sa ne spuna ca ii este rau, intr-adevar e cu capul, dar ce sa-i fac eu? sa o urmez? imi pare rau nu se poate. sotului ii era mila de ea si nu-i zicea nimic. la inceput nu-i spuneam nimic din respect si acum tot din respect, dar pt mine de data asta nu-i mai trec nimic cu vederea si ma respecta si ea. cat am fost gravida cu david am plans zi de zi, nu mai suportam sa aud ca suna iar. a venit la noi in casa si a zis ca nu mai pleaca si cand i-am zis ceva mi-a zis sa merg sa ma culc ca e casa lu fisu, ca ce ea nu are voie sa vina la fisu in casa? si ma ignora. acum nu mai sufla in fata mea dar nici eu nu-i mai iert nimic, daca o lasam si taceam ajungeam eu la balamuc. am plans mult din cauza ei si mai ales cand eram gravida. dar spre fericirea mea s-a maritat si a mai incetat sa ne stresezi si m-am schimbat eu f mult, nu-i mai permit nimic si nu sufla in fata mea, ma stie de frica, sotul meu chiar se amuza. nu a venit la ziua lui david niciodata, in schimb la celalalt nepot a mers si i-am facut capul mare pe drum si nu am fost nici la ziua ei anul trecut, desi nu credea ca voi face asta. ea nu vine la nicio zi de-a noastra in schimb de ziua ei ar vrea sa mergem toti acolo. asa si anul trecut nu am mers la ziua ei, s-a dus sotul cu david, eu am ramas acasa si de ziua mea a venit sa-mi aduca un buchet de flori desi nu am invitat-o, i-am spus sotului ca nu o invit ca m-am saturat sa ma ia de proasta si sa aiba satisfactia de a ma refuza. fisa a facut copil la 34 ani si ce o mai compatimea, iar eu la 22 cand eram gravida ma innebunea si ma facea sa plang si sa ma cert cu al meu. pfuai cate sunt de spus si cat m-am enervat acum ca mi-am amintit de ea. nu va spun ca dupa ce imi intinde nervii la maxim imi spune ca ma iubeste, iar eu ii spun ca nu am nevoie de dragostea ei, o mai apuca si sa ma pupe. a venit intr-o zi si a deschis o discutie care m-a facut sa iau foc si am inceput sa tip la ea, s-a ridicat sa plece ca de ce vb cu ea asa, iar sotul meu mi-a luat apararea, ce m-am mai bucurat. i-as da o bataie.....
Joi Noi 06, 2008 11:35 am
